Mânăstirea Brâncoveanu, Braşov
Mânăstirea Brâncoveanu, sau mânăstirea de la Sâmbăta de Sus, aşa cum este cunoscută de turişti, a fost construită pe teritoriul de astăzi al comunelor Sâmbăta de Sus şi Drăguş, din judeţul Braşov. Nu este cunoscută data exactă a ctitoriei aşezării monahale, însă primele menţiuni ale unor călugări de aici sunt făcute la începutul secolului al XVII-lea.
Vechea biserică de lemn a fost construită de Preda Brâncoveanu pentru călugării sihaştri; a fost refăcută în piatră şi cărămidă, în jurul anului 1696, de domnitorul Constantin Brâncoveanu (1688-1714). El este menţionat în scrieri drept cel mai vechi dintre ctitorii mânăstirii.
Mânăstirea Râmeţ, Alba
Aflată la 34 km de Alba-Iulia, pe Valea Geoagiului, la intrarea în Cheile Râmeţului din Munţii Trăscăului, Mănăstirea Râmeţ este unul dintre cele mai vechi aşezăminte călugăreşti din Transilvania. Ea a fost ridicată în Munţii Trăscăului, pe lângă râul Geoagiului, înainte de 1377.
Mănăstirea s-a aflat sub protecţia lui Matei Corvin, a voievodului Radu Vodă cel Mare, şi a lui Mihai Viteazu, care a refăcut-o.
În 1762, clădirea a fost bombardată şi distrusă în mare parte. De asemenea, a fost de mai multe ori avariată în timpul dominaţiei habsburgice. Cea mai importantă restaurare de a avut loc între 1987 şi 1989, când biserică veche a fost restaurată total, a fost renovată stăreţia, au fost ridicate câteva chilii şi a fost construită biserica nouă.
Mânăstirea Prislop, Hunedoara
Mănăstirea Prislop este cunoscută şi sub numele de Silvaş. Ea este situată în apropierea satului Silvaşu de Sus din judeţul Hunedoara. Ea a fost ridicată în a doua jumătate a secolului al XIV-lea. Părintele Nicodim este considerat reorganizatorul monahismului românesc la începutul Evului Mediu.
Biserica actuală a mânăstirii datează de la sfârşitul secolului al XIV-lea. Ea a fost construită din piatră, în plan triconic, cu turla pe naos, arhitectură specifică bisericilor din Ţara Românească. Al doilea ctitor al mânăstirii, care a păstrat arhitectura originală, a fost Domniţa Zamfira, refugiată în Transilvania după moartea tatălui său, Moise Vodă. Se spune că domniţa era grav bolnavă atunci când a venit la mănăstire şi s-a vindecat bând apă din izvorul cu puteri tămăduitoare din curtea acesteia.
Mânăstirea Nicula, Cluj
La doar 6 kilometri de oraşul Gherla (judeţul Cluj), se află unul dintre cele mai cunoscute şi apreciate lăcaşuri de cult din Transilvania şi din România.
Mânăstirea Nicula şi-a luat numele de la pustnicul ortodox pe nume Nicolae. El a trăit în pădurea care se afla, în jurul anului 1326, pe locul de astăzi al aşezământului monahal. Prima mărturie istorică ce atestă lăcaşul este legată de prezenţa unei biserici de lemn, stil maramureşean, cu hramul „Sfânta Treime”, datată 1552.
Andrea's blog 